Planul de investiții pentru Europa

„Oferim speranță milioanelor de europeni deziluzionați după ani de stagnare” – acestea au fost cuvintele președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la lansarea planului de investiții care îi poartă numele. Pe fondul unei reduceri masive a investițiilor realizate în Europa ca urmare a crizei globale care a debutat în anul 2007, Planul pentru investiții are ca țintă stimularea competitivității în Uniunea Europeană (UE) și mobilizarea investițiilor publice și private pentru susținerea creșterii economice. Europa se confruntă cu un puternic deficit de investiții, înregistrând în anul 2014 un volum al investițiilor mai mic cu 15 procente față de cel raportat în 2007, an în care a fost atins cel mai înalt nivel. Prin urmare, acest plan survine într-un moment cheie, caracterizat prin incertitudine economică și niveluri ridicate ale datoriei, dintr-o necesitate reală a Europei. Soluția a fost agreată la nivel comunitar, planul de investiții fiind implementat la numai un an de la momentul anunțării sale, o dată cu încheierea demersului legislativ în luna iulie 2015. Scopul planului este de a mobiliza investiții de până la 315 mld. euro din surse publice și private, pe baza garanției de 21 mld. euro din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) și UE.

Contextul apariţiei planului Juncker
Pe lângă necesitatea respectării promisiunilor electorale, Jean-Claude Juncker a argumentat, la momentul lansării, necesitatea acestei iniţiative prin câteva elemente:
Investiţiile în Europa au scăzut cu 370 de miliarde de euro sub nivelul istoric de dinainte de criză – investitorii nu au încredere, credibilitate şi curaj.
În ciuda marilor lichidtăţi care se găsesc pe pieţele financiare şi în conturile corporaţiilor, investiţiile nu se reiau.
Resursele statelor membre sunt foarte limitate: nivelul datoriei a crescut de la 60% din PIB-ul la 90% în ultimii ani, iar cheltuielile publice reprezintă aproape 50% din PIB-ul UE – banii publici trebuie folosiţi inteligenţi pentru a atrage bani privaţi pentru investiţii, iar fondurile publice trebuie folosite pentru educaţie şi sănătate, nu pentru plata datoriilor.
Continut
Planul de investiții pentru Europa urmărește mobilizarea a cel puțin 315 miliarde EUR în investiții private și publice până în 2018. Obiectivele acestuia sunt:

  • stimularea investițiilor
  • creșterea competitivității
  • sprijinirea creșterii economice pe termen lung în UE

Planul a fost propus de Comisia Europeană în noiembrie 2014, în urma solicitării Consiliului European din iunie 2014 privind abordarea nivelurilor scăzute ale investițiilor din UE în scopul de a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

Planul de investiții pentru Europa: trei piloni

Planul de investiții pentru Europa cuprinde trei elemente principale:

  • un Fond european pentru investiții strategice
  • asigurarea faptului că finanțarea investițiilor ajunge la economia reală
  • îmbunătățirea mediului de investiții

1. Fondul european pentru investiții strategice
Fondul a fost instituit în 2015 sub forma unui cont gestionat în cadrul Băncii Europene de Investiții (BEI). Acesta utilizează fonduri publice pentru a mobiliza investiții private suplimentare și oferă protecția creditării pentru finanțarea acordată de BEI și de Fondul european de investiții (FEI).
Una dintre funcțiile fondului este să preia o parte din riscul suportat de BEI, care va fi, prin urmare, în măsură să investească în proiecte cu nivel de risc mai înalt. Se preconizează că participarea BEI va atrage investiții private pentru astfel de proiecte.
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) se axează pe investiții într-o gamă largă de sectoare, inclusiv infrastructura, energia, cercetarea și inovarea, educația și comunicațiile în bandă largă. De asemenea, fondul este pregătit să sprijine întreprinderile mici și mijlocii (în principal prin intermediul Fondului european de investiții).
În prezent, fondul constă într-o garanție de 16 miliarde EUR de la bugetul UE și un cuantum de 5 miliarde EUR de la Banca Europeană de Investiții.
Se preconizează că fondul – cele 21 de miliarde EUR – va genera un efect multiplicator global de 1:15 și, prin urmare, va genera investiții totale de până la 315 miliarde EUR. Aceasta înseamnă că se așteaptă ca 1 EUR din fondurile publice utilizate de fond să genereze 12 EUR din partea investitorilor privați și 3 EUR din partea BEI. Efectul multiplicator exact este diferit de la un proiect la altul.

Noua propunere privind FEIS
În decembrie 2016, Consiliul a convenit asupra poziției sale de negociere cu privire la o nouă propunere de regulament care prelungește termenul fondului până la 31 decembrie 2020 și aduce un număr de îmbunătățiri de ordin tehnic fondului și Platformei europene de consiliere în materie de investiții.
Alături de prelungirea termenului fondului, printre principalele modificări aduse FEIS convenite de Consiliu se numără:

  • o creștere a obiectivului de investiții la 500 de miliarde EUR
  • o creștere a garanției bugetare a UE la 26 de miliarde EUR (din care 16 miliarde EUR vor fi disponibili pentru cereri de executare a garanției până la jumătatea lui 2018)
  • o creștere a contribuției Băncii Europene de Investiții la 7,5 miliarde EUR (de la 5 miliarde EUR în momentul actual)

În plus, îmbunătățirile sunt menite să asigure faptul că sprijinul acordat prin intermediul fondului acoperă cât mai multe țări UE cu putință și că fondul finanțează o gamă mai largă de sectoare decât până în prezent, cum ar fi agricultura, silvicultura, pescuitul și alte părți ale bioeconomiei, precum și acțiuni legate de schimbările climatice.
Acesta ar urma să acopere, de asemenea, sectoarele care pot beneficia de sprijinul BEI în regiunile de tranziție mai puțin dezvoltate. Printre îmbunătățiri se numără și dispoziții în materie de transparență.
Consiliul va începe discuțiile cu Parlamentul European cu privire la versiunea finală a proiectului de regulament atunci când Parlamentul va conveni asupra poziției sale de negociere.

2. Asigurarea faptului că finanțarea investițiilor ajunge la economia reală
Portalul european pentru proiecte de investiții și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții au fost instituite pentru a ajuta finanțarea investițiilor să ajungă la economia reală.

Platforma oferă asistență și sprijin tehnic. Aceasta reunește actualele programe de asistență tehnică ale BEI și oferă servicii de consultanță suplimentare pentru cazurile care nu sunt acoperite de programele existente.
Portalul pentru proiecte va ajuta potențialii investitori să găsească informații în legătură cu fiecare proiect și oportunități de investiții.
În decembrie 2016, Consiliul a convenit asupra poziției sale de negociere cu privire la o propunere menită să aducă îmbunătățiri de ordin tehnic Platformei europene de consiliere în materie de investiții.
Propunerea urmărește să aducă înlesniri Platformei europene de consiliere în materie de investiții în vederea furnizării de servicii de asistență tehnică mai bine direcționate la nivel local pe teritoriul UE. Propunerea urmărește, de asemenea, facilitarea combinării finanțării FEIS cu sprijin oferit de alte surse de finanțare din partea UE, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene.

3. Îmbunătățirea mediului de investiții
Scopul este de a stimula investițiile prin îmbunătățirea mediului de afaceri și facilitarea accesului la finanțare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Obiectivul general este de a înlătura obstacolele din calea investițiilor și de a crea o reglementare mai simplă, mai bună și mai previzibilă în UE, în special în sectoare de infrastructură, în care investițiile se desfășoară pe o perioadă de mai mulți ani sau de mai multe decenii.
Pentru a contribui la îmbunătățirea condițiilor de finanțare în UE, planul prevede crearea unei uniuni a piețelor de capital pentru a reduce fragmentarea de pe piețele financiare și a spori aprovizionarea cu capital a întreprinderilor și a proiectelor de investiții.
În decembrie 2016, Consiliul a adoptat concluzii referitoare la o serie de aspecte care afectează investițiile în UE, identificate de Comitetul pentru politică economică. Concluziile ar trebui să se reflecte în recomandările către statele membre din cadrul semestrului european, procesul UE de monitorizare a politicilor.

Vezi si: http://ec.europa.eu/priorities/jobs-growth-and-investment/investment-plan_en